Ghid de bune practici în interacțiunea cu un student cu dizabilitate vizuală
Ilustrații realizate de Daniela MIRON (pherenikida)
Salut,
Sunt nevăzătoare, dar nu sunt cu nimic mai deosebită decât tine, doar că fac lucrurile în mod diferit. Locuiesc singură şi 90% din activităţile zilnice le pot îndeplini fără ajutor. De exemplu: pot să gătesc, să îmi fac curat în casă, pot să spăl haine, pot să merg la cumpărături, pot să citesc şi să utilizez un calculator cu o aplicație specială. Însă, sunt şi lucruri pe care nu le pot realiza singură şi aş avea nevoie de sprijinul tău.
Ce atitudine trebuie să ai când îmi oferi sprijinul tău
Dacă doreşti să cunoşti modalitatea eficientă de a mă ajuta, am să ți le detaliez în continuare! Dacă vrei să mă ajuţi, întreabă-mă cum o poţi face. Întodeauna îţi voi răspunde cu plăcere. E normal să nu ştii cum să mă ajuţi, doar nu te întâlneşti în fiecare zi cu cineva care nu vede! Când mă ajuţi, fă-o cu naturaleţe, aşa cum ai ajuta orice altă persoană.
Primul contact social cu mine
Dacă mă vezi în staţie sau în autobuz şi vrei să-mi vorbeşti, te rog, atinge-mă uşor pe cot ca să ştiu că mie mi te adresezi.
Salută-mă şi întreabă-mă cum mă poţi ajuta. Vorbeşte-mi pe un ton normal.
Când sunt însoţită şi vrei să afli ceva despre mine, te rog întreabă-mă direct pe mine, nu pe însoţitor, căci eu îmi cunosc cel mai bine situaţia. Dacă nu e prima dată când mă întâlneşti şi doreşti să mă saluţi, spune-mi te rog numele, pentru că nu întotdeauna îţi pot recunoaşte vocea şi voi deveni distantă în conversaţie.
În stația de autobuz
Când mă întâlneşti în staţia de autobuz, întreabă-mă ce număr aştept şi anunţă-mă când acesta soseşte în staţie. Condu-mă până la uşa deschisă şi aşază-mi mâna liberă pe bara uşii, este suficient ca eu să pot urca în siguranţă. Nu încerca să îmi ridici braţul, nu ţine de baston sau nu încerca să mă ridici, pentru că îmi vei diminua gradul de mobilitate, m-aş putea dezechilibra şi am putea cădea amândoi.
Cum îmi indici un scaun în autobuz
Când este un loc liber în autobuz, condu-mă până la el, pune-mi mâna pe spătarul scaunului şi lasă-mă să mă aşez singură.
Cum să mă urc într-un autoturism
Când trebuie să urc în taxi sau alt autoturism și vrei să îmi oferi sprijinul tău, te rog pune-mi mâna pe partea de sus a uşii deschise, în acest mod voi şti cum să mă aşez fără să mă lovesc.
Cum să mă ghidezi în spaţii largi
Dacă vrei să mă conduci pe stradă, te rog oferă-mi braţul. Va fi suficient ca eu să mă deplasez în siguranţă. Te rog să nu îmi zici niciodată să îmi ridic bastonul sau să ţii de el, deoarece pentru mine bastonul alb mă ajută să iau cunoştinţă de ceea ce este în faţa mea.
Cum să mă ghidezi în spaţii înguste
Când trecem printr-un spaţiu îngust, te rog poziţionează-ţi antebraţul în spatele tău cu dosul palmei lipit de coloană şi mergi înaintea mea. Astfel, voi înţelege că urmează să trecem printr-un spaţiu îngust şi te voi urma cu dezinvoltură.Cum să mă ajuţi la trecerea de pietoni
Cum să mă ajuţi la trecerea de pietoni
Când suntem la o trecere de pietoni semaforizată, te rog spune-mi când se face verde. Dacă nu este semafor şi ai timp, condu-mă te rog, până pe trotuarul celălalt.
Cum să mă ghidezi pe scări
Când mă conduci pe scări, spune-mi dacă acestea urcă sau coboară, fără această informaţie aş putea cădea. Te rog mergi întodeauna cu un pas înaintea mea pentru ca eu să îmi dau seama când treptele se termină.
Poziţionarea corectă a uşilor şi a ferestelor
Uşile trebuie să fie întodeauna închise sau deschise. Poziţia intermediară poate provoca accidente.
Marcarea corectă a lucrărilor publice
Panourile publicitare ar trebui să fie amplasate la o înălţime de cel puţin 2 metri, nerespectarea acestei condiţii mă pune în pericol, deoarece nu le pot depista cu bastonul şi astfel mă voi lovi la cap. Dacă lucrările sunt marcate doar cu bandă colorată, nu am cum să le identific la timp cu ajutorul bastonului alb şi aş putea cădea. Canalele deschise și lucrările stradale, ar trebui împrejmuite cu panouri de protecție. Dacă observi o lucrare nesemnalizată, te rog să mă avertizezi, să evit zona respectivă.
Cum să mă ajuţi la cumpărături
Când mă ajuţi să îmi fac cumpărăturile, te rog informează-mă despre opţiunile şi preţurile posibile. În felul acesta îmi pot forma o „reprezentare vizuală” a produsului.
Cum îmi oferi ceva
Când îmi oferi ceva, te rog aşează-mi produsul în mână sau poziţionează-mi mâna pe acesta. Nu aştepta ca să îl caut sau să ţi-l iau din mână, pentru că nu văd unde este.
Cum mă poţi ajuta la masă
Dacă mă inviţi la masă, te rog explică-mi cum sunt aşezate alimentele în farfurie aşa cum ai indica cifrele de pe cadranul unui ceas. Indică-mi poziţia paharului aşezându-mi mâna pe acesta. Te rog, întreabă-mă dacă am nevoie de sprijinul tău pentru a tăia alimentele.
Cum să îmi indici ceva
Când doreşti să îmi indici un obiect sau o direcţie, te rog explică-mi verbal cum pot să ajung la acel obiect şi nu gesticula. Imaginează-ţi că explici cuiva prin telefon.
Cum comunici în grup
Dacă eşti la masă, la petrecere, la facultate cu prietenii şi sunt şi eu în grupul respectiv şi doreşti să comunici cu mine, te rog spune-mi numele, apoi ceea ce doreşti să îmi transmiţi. Astfel voi şti că vorbeşti cu mine.
Ce limbaj poţi folosi
Te rog, nu te jena să foloseşti cuvinte precum: „a vedea”, „a privi”, „a se uita”.
Sunt cuvinte ale vocabularului şi nu trebuie să inventezi altele când vorbeşti cu mine!
Poţi întreba fără probleme: – „ai văzut filmul respectiv?” – „Te uiţi la televizor?” etc.. Chiar dacă eu nu văd, utilizez diverse echipamente electronicepentru a urmări programele TV. Ar fi destul de bizar să întrebi: „Ai ascultat filmul?”
Observații
Persoanele cu dizabilitate de vedere se împart în două categorii:
Nevăzătorii care, de regulă, folosesc bastonul alb când se deplasează în spaţiul public sau poartă ochelarii negri;
Slab văzătorii – îşi compensează deficienţa de vedere într-o mică măsură cu ajutorul ochelarilor de vedere.
Deşi slab văzătorii poartă ochelari de vedere, ei tot nu văd la fel de bine ca şi tine.
Deci sunt situaţii în care şi ei au nevoie de sprijinul tău.
Când vrei să le oferi sprijinul tău, întreabă-i simplu: „Cu ce te pot ajuta?”.
Sper că informațiile din acest ghid să îţi fie de un real folos atunci când vei dori să oferi sprijinul tău unui student cu dizabilitate vizuală.
Distribuie ghidul și colegilor tăi!
BSD – learning to care, care for learning!
În realizarea acestui ghid au fost utilizate informații din:
(1) proiectul „Curs de orientare, mobilitate şi deprinderi de viaţă cotidiană pentru nevăzători” al Fundației Cartea Călătoare (2008)
(2) Ghidul Informativ al Asociației PONTES realizat de Carmen TUDORUȚ, Mirabela MISCHIE și Marian PĂDURE (2013)
